Locuiesc in Cluj-Napoca de atata vreme si am fost de multe ori in Baia Mare dar niciodata in Maramures, provincia istorica, nu judetul. Toamna aceasta ne-am hotarat sa petrecem o saptamana din concediu in atat de laudata zona a Maramuresului.
Pornim la drum, ajungem in varful Pasului Stref si coboram spre minunatul Maramures. O luam inspre Borsa unde petrecem prima seara. Itinerariul trebuia sa ne poarte pe Valea Izei, prin Ieud, Botiza, Poienile Izei, Barsana, Sighet, Sapanta, Sarbi, Budesti, Plopis si inapoi spre Cluj. Din cauza frigului din locurile de cazare si a faptului ca Adriana era insarcinata am renuntat la vizitare dupa numai patru zile.
Nu ne asteptam la o primire precum cele de la Tezaur Folcloric dar ne asteptam ca in timp de o saptamana sa vedem macar o urma de port popular sub forma unui batic traditional. Baticul l-am gasit numai la muzee.
Din pacate am descoperit ca in Maramures din traditional au ramas numai case vechi, tot ce e nou fiind "modern". In curtea fiecarei case vechi, traditionala sau nu, au rasarit doua-trei case moderne, in functie de cati copii plecati in strainatate are acea familie. Daca aceste case moderne ar fi adaugat la confortul lor si cateva elemente din vechea arhitectura cu siguranta maramuresenii ar fi putut trai bine din turism.Dar acum arhitectura veche e o exceptie intr-o mare de termopan. Alte popoare, mai atente cu mostenirea lor au pastrat veche arhitectura si la cladirile noi, tocmai pentru a-si pune in valoare trecutul. Un exemplu foarte bun sunt hotelurile de 7 etaje din Cappadochia ce se incadreaza perfect intre casele sapate in stanca. Un alt exemplu ar fi casele din Veliko Turnovo, Bulgaria (jos pe pagina).



O alta dezamagire a venit din faptul ca am fixat un scop calatoriei. Scopul era de a vizita cele 8 biserici din lemn incluse in patrimoniul UNESCO. Norocul meu e ca mi-am notat de acasa coordonatele GPS ale acestor biserici, altfel nu as fi reusit sa le gasesc, la cat de putin sunt puse in valoare.
Prima de pe lista e biserica din Ieud Deal, prima fotografie de mai jos. La intrare e scris un numar de telefon la care trebuie sa suni pentru a vizita. Bineinteles ca numai in romana. Sunam la numarul de telefon: (aproximativ ce am discutat)
"Buna, am dori sa vizitam biserica. Am vazut la intrare numarul acesta de telefon scris"
"Cate persoane sunteti?"
"Doua"
"Numai doua? Poate trimit pe cineva sa va deschida"
Dupa o jumatate de ora vine chiar preotul si ne deschide. Platim 3 lei si intram.
Acesta e cazul fericit pentru ca e singura biserica din cele 8 in care am reusit sa intram. Ca sa nu mai zic ca pentru a ajunge la biserica din Barsana trebuie sa treci prin curtea unui localnic si prin gradina acestuia.



Surpriza placuta avea sa vina la Manastirea din Barsana, ridicata dupa 1990. E singurul loc in care am vazut biserici noi construite asemanator cu vechile biserici. Mai mult, intregul complex emana armonie si ordine, cum am mai vazut doar la Manastirea Ramet.





Manastire de langa Ieud:

O alta surpriza placuta am avut-o la vizitarea Memorialului victimelor comunismului din Sighetul Marmatiei. Un muzeu foarte bine organizat despre care am mai pus fotografii pe blog. E si singurul muzeu din Romania in care am vazut ca se folossc mijloace media pentru a face experienta mai captivanta.



luni, martie 9
Jurnal de calatorie: Maramures
Labels:
arhitectura,
calatorie,
Maramures,
Prin Romania
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Email: 
1 comments:
Excelent surprinsa si redata atmosfera (din pacate nu atmosfera care ar trebui sa fie, ci aceea care este). E adevarat ca portul popular nu mai e la mare cautare. Pentru asa ceva trebuia sa prinzi o zi de sarbatoare (Paste, Santamarie, Craciun). E adevarat de asemenea ca in ultimii ani au "rasarit" o sumedenie de betoane si termopane.
Trimiteţi un comentariu